SATISFACȚIA ÎN MUNCĂ – DETERMINANT AL PERFORMANȚEI


Când mă găndesc la muncă, motivație, satisfacție în muncă în vine mereu în minte această pildă. Se spune că directorul unei mari companii americane a fost întrebat, la un moment dat, câţi oameni lucrează pentru el. Răspunsul lui a venit prompt: „Jumătate!”… Mi-a rămas în minte acest răspuns dureros de sincer. El reflectă atât de bine tot ceea ce angajatorii, directorii de companii, patronii numesc loialitatea angajaților, integritatea lor, dedicarea în muncă, motivarea pentru performanță, satisfacția în muncă.

Managerii companiilor mici, mijlocii și mari din România sunt și încep să fie din ce în ce mai interesați de diferitele metode și mijloace prin care să poată ajunge să-i facă pe oameni lor să rezoneze cu firmele în care lucrează. Iar acestea sunt multe, diverse și… cu diferite grade de reușită. Există metode şi tehnici de creare a atașamentului față de firmă, există programe motivaţionale, planuri de carieră, planuri de succesiune, sisteme de remunerare performante, evenimente de socializare și team-building-uri, brandinguri și re-brandinguri… Și cu toate acestea… întrebarea lor veșnică este: ce anume este acel ceva mic dar important care ajunge să-i determine pe oameni să rezoneze cu organizația, cu principiile și valorile ei, cu metodele și instrumentele de lucru, cu activitatea în sine și cu rezultatele muncii lor?… Iar răspunsul vine simplu: satisfacția în muncă!

Pentru noi toți este limpede că o mare parte a vieții noastre o dedicăm muncii și, din această cauză, satisfacția în muncă devine un aspect foarte important al activității profesionale, ea având consecințe importante, atât personale, cât și asupra organizației în care se desfășoară munca.

Ce este satisfacția în muncă?

Satisfacția în muncă este o stare emoțională pozitivă, care rezultă din opinia noastră personală, ca angajați, asupra muncii pe care noi o prestăm sau asupra climatului de muncă. Satisfacția în muncă poate fi legată de mai multe aspecte: salariul și beneficiile materiale, promovările, recunoașterea, colegii, șeful, condițiile de lucru, politica organizațională etc.

Știm cu toții că atunci când avem satisfacția muncii suntem la capacitatea noastră maximă de performanță. Satisfacția are, deci, un rol motivator foarte puternic și ea ne împinge spre performanță, spre a da cât mai mult din noi și a face lucrurile cât mai bine. De partea cealaltă, studiile au demonstrat o legătură directă între lipsa performanței și insatisfacția în muncă. Oamenii lipsiți de mulțumirea sufletească legată de munca pe care o prestează ajung, în timp, să fie cei mai neeficienți angajați, oamenii cu cele mai multe rateuri în rezultate. Mai mult decât atât, dacă sunt un angajat care resimt insatisfacție în munca pe care o prestez, am toate șansele să resimt o serie de simptome fizice sau psihologice negative: oboseală, dureri de cap, dureri musculare, dureri de spate, afecțiuni la stomac etc., și chiar să înregistrez o rată mare a absenteismului.

Cum este măsurată satisfacția în muncă?

Satisfacția în muncă poate fi măsurată în două moduri: fie cu referire la aspectul său general, fie cu referire la aspectele sale particulare (modul de realizare a remunerației, sarcini și responsabilități, posibilități de promovare, calitatea relațiilor cu colegii, relațiile cu șefii, condițiile de muncă etc.).

În acest sens, există două teorii importante cu privire la satisfacția în muncă: teoria discrepanței și teoria echității. Teoria discrepanței consideră că satisfacția în muncă depinde de raportul dintre așteptările noastre (rezultatele dorite) și rezultatele obținute. Teoria echității, pe de altă parte, se referă la condiția de echitate a angajaților, echitatea internă pe care ei o resimt prin comparație cu ceilalți colegi. Oamenii preferă o condiție de echitate în organizația în care lucrează, adică să aibă sentimentul că sunt tratați într-o manieră justă și imparțială prin raport cu alții în sistemul organizațional.

Conform teoriei echității, un individ angajat într-o relație de schimb cu alte persoane sau cu o organizație evaluează echitatea câștigurilor extrase din acest schimb, comparând raportul său de intrări-ieșiri cu cel al colegilor săi de muncă sau al tuturor persoanelor din colectiv. Când el percepe raportul său ca fiind identic cu al celorlalți, atunci există o situație de echitate. Când raporturile nu sunt percepute ca fiind echitabile, apare o situație de inechitate, și individul se consideră dezavantajat. În consecință, el va percepe un dezechilibru și va fi motivat să întreprindă o acțiune în scopul stabilirii echilibrului pe care îl caută. Va putea, pe de o parte, să-și mărească randamentul și să solicite o revizuire a condițiilor sale (de exemplu, condițiile salariale) sau, pe de altă parte, să protesteze sau să-și diminueze eforturile și să reducă randamentul muncii sale. De cele mai multe ori, indivizii nesatisfăcuți resimt o acută inechitate cu privire la un aspect al muncii pe care o realizează: corectitudinea în recunoașterea sau recompensarea muncii lor.

Ca și dimensiune psihologică, satisfacția în muncă poate fi privită nu numai ca dominantă atitudinală dependentă de contextul organizațional, ci și prin prisma unor trăsături de personalitate. Anumiți oameni sunt predispuși, în virtutea personalității lor, să fie mai mult sau mai puțin satisfăcuți comparativ cu alții, deși condițiile obiective în care se află aceștia sunt similare. Cu alte cuvinte, sunt oameni care, independent de condițiile din firmă, ajung să pună suflet în ceea ce fac, găsindu-și o vocație în profesia pe care o exercită și declarându-se, astfel, satisfăcuți profesional, iar pe de altă parte există și oameni veșnic nemulțumiți, care nu au niciodată sentimentul că fac ceea ce le place, deși schimbă mai multe locuri de muncă și chiar profesii, declarându-se mereu nemulțumiți.

Despre metode de creștere și stimulare a satisfacției în muncă vom vorbi într-un alt articol, căci atunci când vorbești despre motivație, despre succes, despre metode a a ajunge acolo unde vrei și a obține fericirea din munca pe care o faci putem vorbi mult fără a epuiza în vreun fel subiectul.

Până atunci, gândește-te preț de câteva secunde la munca pe care o prestezi, la satisfacția sau insatisfacția pe care o resimți acum vis-a-vis de locul de muncă. Cum e? Pe unde te situezi? Ce fel de angajat ești? Care sunt lucrurile care-ți plac la munca ta? Dar cele care-ți displac? Care din liste e mai mare? Care e momentul în care ți-ai dat seama că ai ajuns în acest punct? Ce ai de gând să faci mai departe?

O altă statistică spune că, în război, doar o treime dintre soldaţi luptă cu adevărat. Ceilalţi mimează sau se ascund pentru a-şi salva vieţile. Să fie acelaşi lucru şi în firmele în care lucrăm noi? Te las să reflectezi și tu la acest aspect, așa cum voi face și eu.

Te aștept și data viitoare să evoluăm împreună.

Cu drag,

Ștefania

One thought on “SATISFACȚIA ÎN MUNCĂ – DETERMINANT AL PERFORMANȚEI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s