RELAȚIA-TAMPON SAU… AUTOTERAPIA PRIN ÎNLOCUIREA RAPIDĂ A CELUI CE TE-A RĂNIT


Tocmai ai terminat o relație care a durat ceva timp și a cerut, fără drept de apel, cele mai multe resurse din tine. Acum, parcă nici nu mai contează în ce condiții a început această nouă fostă relație, cu atât mai puțin în ce condiții s-a terminat ea. Te afli în fața unui vid de acțiune, simțire, reacțiune și lumină. Simți că viața ta s-a sfârșit și nu știi ce ți-a mai rămas, după ce ți s-a luat totul… În aceste condiții, e greu să întâlnești pe altcineva, în fața căruia să te deschizi complet, în fața căruia să stai gol și să-i dai acestui ALTCINEVA dreptul să te îmbrace complet în lucruri frumoase. Ești temător, ai multe gânduri negative care îți trec prin cap, ești confuz, ai multe incertitudini, stări ciudate și pe care nu ai chef să le explici nimănui, nici măcar ție… Dar, cu toate astea, parcă e de nesuportat singurătatea ce te înconjoară… Te strânge, te enervează, te face să vrei s-o alungi în focurile iadului… Și-ți vine ideea să începi… să vrei… Să vrei să-ți umpli golul cu o altă prezență… Nu neapărat una minunată… Strălucitoare… Care să facă inima să bată… Ci mai curând una să-ți alunge cheful de… nimic în care te scalzi…Te gândești brusc la toți prietenii, cunoștințele, amicii, vecinii, colegii… Și tot felul de combinații îți vin în minte. De unele râzi amuzat. Pe altele, îți surâde să le iei în serios. Dar ideea te scârbește imediat mai apoi… renunți la planuri, pentru ca a doua zi să le reiei… În sfârșit te hotărăști… întâlnești pe cineva. Îți place persoana respectivă. Ieșiți. Vă înțelegeți bine. E ceva între voi, dar habar nu ai ce. Însă ceva există… Ce oare?…

Azi o să-ți vorbesc, drag cititor, despre relația-tampon, așa cum este ea numită în termeni de specialitate. Relația-tampon este acea poveste de dragoste născută la foarte scurt timp după o despărțire afectivă de cineva față de care am avut emoții puternice, dar care s-au ”terminat” brusc și ea funcționează pentru noi, care apelăm la ea, ca o terapie-șoc, prin a cărei existență în viața noastră căutăm cuplarea cu un nou partener, cuplare care sperăm să ne aducă vindecarea rănilor emoționale încă proaspete. Multe persoane tind să se angajeze într-o altă relație foarte curând, mult prea curând după o dezamăgire în dragoste, deoarece au nevoie de o „distragere” puternică de la suferința cauzată de o despărțire și de la singurătatea bruscă survenită după separare. ”Cui pe cui se scoate” spune o vorbă din bătrâni, care poate reflecta inclusiv această relație-tampon… Implicarea într-o relație-tampon reprezintă implicarea într-o poveste care poate să te ajute, pe termen scurt, să treci peste lucruri peste care ai fi trecut mai greu și mai dureros în singurătate (travaliul de doliu, atunci când relația emoțională a murit). Această relație este, așadar, plastic vorbind, un refugiu, atunci când plouă torențial; un peron; o stație; un pansament, care acoperă temporar rana; un colac de salvare pentru moment. Este podul care apare în fața ta în momentul în care apele sunt învolburate și dau afară din matcă. Sunt brațele în care te afunzi, ca să uiți dorul brațelor care s-au închis. Un moment de trecere, cu menirea să estompeze rănile. Un prim ajutor după accidentul sufletesc… Un prim ajutor…

Relațiile-tampon… oare chiar vindecă?

În unele cazuri, relația-tampon poate fi o coincidență fericită a vieții, prin care, un individ dezamăgit reușește să se detașeze de trecut și să revină cu rapiditate la latura lui emoțională întreagă și vindecată. În alte situații, acest tip de terapie-șoc poate să predispună unui nou eșec personal, întrucât alegerea partenerului nu este deloc selectivă, ci dimpotrivă. Pe de altă parte, cei trecuți prin relații emoționale profunde și autentice știu că rănile sufletului nu se vindecă ușor.

Povestea cuplului-tampon este destul de simplă: doi oameni, dintre care cel puțin unul tocmai a ieșit dintr-o altă relație, sunt împreună, petrec timp împreună, au activități comune împreună, sunt intimi unul cu celălalt, își pun viețile separate în comun. În paralel cu această aparență, se desfășoară un proces interior de jelire a pierderii, de trăire a traumei, de descompunere și recompunere a persoanei ce tocmai a ieșit dintr-o primă relație. În mod normal, acest proces ar fi trebuit trăit în singurătatea propriei persoane, unde întâlnirea ta cu tine să fie omagiată sub toate formele. Dar… cine să mai își dorească astăzi să piardă timp cu asemenea ”prostii”?…

Cuplul este un cuplu funcțional, cei doi au o părere bună unul despre celalalt. ”Nu am ce să-i reproșez…” este cea mai frecventă expresie în acest caz. ”Dar…” și de-abia de aici încolo iese la suprafață tragedia, aceasta în condițiile în care protagonistul relației-tampon îndrăznește să-și sondeze interiorul și are un partener de discuții cu care să poată să se deschidă. Lipsește ceva, lipsește pasiunea, lipsește profunzimea, lipsește conexiunea… Până și intimitatea este marcată de o resimțită, dar mai mult sau mai puțin recunoscută, stare de neîmplinire. Ce se întâmplă de fapt?… Partenerul actual este pentru protagonist un prieten, un prieten intim cu care face dragoste, cu care împarte lucruri din viața de zi cu zi, dar care nu este un partener în care acesta să investească sentimente în mod profund, în primul rând pentru motivul că nu mai are în interiorul lui nimic de oferit, după marea devastare. Și cum starea unuia nu poate să existe într-o relație independent de starea partenerului, noua ”jumătate” va deveni, la rândul ei blocată emoțional. Chiar dacă este dispus să investească pasiune, se va lovi mereu de un zid care va conduce la reținere, rutină, răceală. Pe de altă parte, fostul partener, cel ce a lăsat dâre de sânge în sufletul protagonistului, este refuzat mental și emoțional. Este, în continuare iubit și dorit, însă negat vehement, în același timp. Ca urmare, dorința este împinsă în inconștient. Uneori este receptată, dar protagonistul caută să evite prin orice modalități rememorarea acestor momente anterioare. Totuși, partenerul anterior continuă să mai apară sporadic în visele nocturne sau în descărcările comunicaționale cu cei apropiați. Iar atunci când vorbește despre acesta, vocea protagonistului devine încărcată de emoție, chiar dacă rațional afirmă: „Relația s-a terminat, nu mai poate fi nimic, ne-am despărțit și nu mai simt nimic pentru fostul/fosta”.

Avantaje ale relației-tampon

Chiar dacă pare ceva la limita imoralității, a superficialității și a lipsei de respect față de celălalt și față de sentimentele lui, relația-tampon are câteva avantaje:

  1. Primul avantaj ar fi acela că ajută la atenuarea durerii de separare de primul partener emoțional și favorizează, în acest fel, derularea vieții fără căderi psihice, depresii sau gânduri negative. Există oameni care își neutralizează suferința despărțirii prin implicarea într-o nouă relație.
  2. Noul partener poate avea calități deosebite, astfel încât, în sufletul celui răvășit apare speranța dată de faptul că totuși există cineva minunat și care să-l poată iubi.
  3. Din punct de vedere social, cuplul este unul reușit, întrucât neconsumându-și energia în între pereții intimității lor, partenerii își investesc toate resursele în relații sociale cât mai strânse.

Dezavantaje ale relației-tampon

Chiar dacă am prezentat mai sus câteva avantaje ale acestui tip de relație, nu putem să negăm faptul că, în sine, ea este o relație dezavantajoasă, pentru că:

  1. Este o relație ușor sortită eșecului. Lipsa sentimentelor profunde, dorința mare de iubi și a fi iubit… de oricine!… așteptările prea mari în ceea ce-l privește pe noul partener, care este „obligat” să repare greșelile comise de cel de dinainte, prezența reproșurilor din partea acestuia în ceea ce privește afecțiunea neoferită… toate conduc la o nouă despărțire, deloc benefică psihicului.
  2. O relație sănătoasă înseamnă să-ți închei socotelile cu dragostea apusă, să înțelegi cu adevărat ce greșeli ai comis și ce îți dorești în dragoste, ca abia apoi să poți evalua corect compatibilitatea cu noul-venit din viața ta.
  3. ”Folosirea” și apoi abandonarea noului partener este un gest este lipsit de scrupule, moralitate și demnitate. Trebuie conștientizat faptul că trecerea prin travaliul de doliu trebuie făcută de unul singur, iar tocmai acest lucru îi va asigura o maturizare emoțională adecvată cu care se va putea implica într-o altă relație profundă și autentică.

Ce alegem, așadar?

Cuplul-tampon se constituie ca o formă de domolire a unei suferințe, a pierderii unei stări trăite. Relația în acest caz este una calmă, liniștită, un parteneriat, o prietenie mai curând decât o iubire. De multe ori, cei care ajung să trăiască o asemenea relație se întreabă: ”Oare ce e mai bine, să sufăr tumultul iubirii sau să mă încălzesc la focul liniștit al unei tovărășii?” Și de aici pornesc tot felul de justificări pro și contra: ”E mai bine să nu mai sufăr”, ”Iubirea e mare mâncătoare de energie și nu mai pot fi în stare să mă concentrez pe nimic altceva”, ”Ce rost are că am iubit cu tot sufletul, că, uite, oricum n-a apreciat partenerul”, sau, de partea cealaltă: ”O relație fără iubire e ca mâncarea fără sare”, ”Sufletul care nu iubește se irosește în van”, ”Nu poți să nu-i răspunzi unui suflet care te iubește cu iubire”… Protagonistul se simte prins între două lumi și alternează în dorința sa. Iar între timp, pentru că viața își continuă mersul, apar stări de furie, agresivitate, depresie, pierderea interesului, retragerea în tot felul de relații sociale, în muncă, în alcool, etc. Cu greu este acceptat faptul că răspunsul există în interiorul său și nu la partener sau în exterior, în socialul ce-l înconjoară.

Așadar, nu contează dacă este de preferat o relație călduță sau este de preferat căutarea autenticei iubiri, ci contează modul în care este integrat răspunsul în interiorul protagonistului. Dacă răspunsul nu creează o stare de conflict interior, dacă este acceptat, iar starea persoanei este una suficient de confortabilă, atunci, cu siguranță, a ales răspunsul corect. Dimpotrivă, dacă răspunsul creează tensiune interioară, se traduce în stări de nemulțumire, în tendința de a sta departe de partener, de cele mai multe ori cu motive ”obiective” foarte temeinice sau dacă duce la apariția suferinței, atunci înseamnă că răspunsul nu este unul adecvat, deoarece există o parte interioară care se opune deciziei și trage un semnal de alarmă: ”Acesta este un răspuns care nu este în conformitate cu tine!”. Partea ciudată, poate, pentru unii este că, în acest caz, dacă se caută răspunsul opus, de multe ori stările nu încetează, pentru motivul simplu că o parte interioară din noi se opune noii decizii, întrucât conflictul în sine nu a fost rezolvat, ci doar păcălit.

Concluzia este una simplă, în aceste condiții: depinde de fiecare, ce-și dorește cu adevărat de la viață! Dar o alegere, pentru a fi eficientă, trebuie să îndeplinească criteriul cunoașterii. Deci, odată ce știi că relația-tampon este una care poate să stingă niște focuri interioare mai mici, dar nu și pe cele mari și că ea nu poate fi mai mult decât, așa cum îi spune numele, o relație-tampon… alegerea îți aparține!

Te aștept și data viitoare să evoluăm împreună.

Cu drag,

Ștefania

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s