5 lectii de viata invatate citind o poveste…


imageRecomand tuturor celor ce aveti copii sa le cititi carti…sa le cititi…sa le cititi… Povesti…legende…poezii…istorioare pline de invataminte…si in care nu neaparat se tapeteaza peretii camerei cu sange…in care nu neaparat raul cade intr-o groapa in care arde focul iadului…in care nu neaparat se taie burta raului, pentru ca binele sa iasa, traumatizat de acolo… In care nu neaparat…nu, nu, nu atat de neaparat…

Drag cititor, aseara, in prag de An Nou, citindu-i copilului meu, prea mic pentru o noapte petrecuta haotic un jurul mesei imbelsugate, in jurul antrenului muzical si/sau un jurul unui context social galagios, citindu-i, asadar, de Noapte Buna, am avut o revelatie… Da, drag cititor, se poate si fara chinuri, se poate si fara sperieturi de moarte, se poate si fara raul care musai sa traumatizeze personajul principal si, inevitabil, si pe copilul care ar trebui sa adoarma linistit si nu fiind urmarit de monstri, fantome sau alte lighioane ciudate… Nemaivorbind de disparitia mamei de langa el…

Am citit, asadar, copilului o carte minunata, in urma careia am ramas cu un sentiment tare placut, cu o stare de liniste si impacare interioara si, important, cu cinci lectii de viata, lectii ce, simt, ar schimba si atitudinea parintilor ce citesc, nu doar modul in care copiii invata sa priveasca realitatea si lucrurile din jurul lor.

Aceste lectii de viata tin mult sa ti le predau azi, in prag de An Nou, stiu sigur ca nu vor trece fara urme prin tine.

Contextul: „Traiau odata ca niciodata, intr-un castel din mijlocul Padurii Fermecate, un rege cu aleasa sa si Klara, micuta printesa.” (Nimic nou, nu?). „Dar, intr-o zi, regele nu a mai ras.” (Suspansul!). ” – Poate…poate ai pierdut-o pur si simplu, spuse printesa. – Ce sa pierd? – Fericirea. – Hmm? S-ar putea sa ai dreptate, spuse regele. – Atunci o voi gasi si o sa ti-o aduc inapoi, promise printesa.” (Motorul actiunii, caci viata e o actiune, ca in psihodrama, si mai putin vorbitul despre…🙂 )

Lectia 1 de viata: „A doua zi, printesa se strecura afara din castel, inainte ca regele su regina sa se trezeasca. (…). Si merse drum lung, pana in Padurea Fermecata. Intai se intalni cu un motan imbracat in rosu. (…) – Sunt Motanul-Incaltat, paznicul Padurii Fermecate. De ce vrei sa mergi in padure? – Caut fericirea, raspunse Klara. Crezi ca o voi gasi acolo? – S-ar putea, spuse motanul. Dar ai grija, in padure sunt vrajitoare si spiridusi si dragoni care sufla flacari. – CAND CAUTI FERICIREA TREBUIE SA FII CURAJOS, raspunse printesa.”

Lectia 2 de viata: ” Si ce de lucruri minunate erau de vazut in padure! Un copac cantator si un pui de caprioara care topaia atat de vesel, incat printesa il intreba: – Hei, puiule, de ce esti atat de fericit? – Pentru ca e atat de amuzant sa sari, raspunse puiul de caprioara. – Hmm…tata n-ar fi de aceeasi parere, se gandi printesa. Burta lui e prea mare si picioarele prea subtiri. FERICIREA CUIVA NU E NEAPARAT FERICIREA TUTUROR.”

Lectiile 3 si 4 de viata: ” Vrajitoarea incrunta din sprancene, insa Klara deschise medalionul si ridica oglinda (!) in fata vrajitoarei. – Abracadabra magia-i lucrata, de-ndata transforma-te in piatra! Isi dadu seama prea tarziu ca se vrajise singura. Fata i se facu gri si apoi se transforma in stana de piatra. Printesa atinse nasul lung si rece al vrajitoarei. – Imi cam pare rau pentru ea, spuse Klara. – De ce? Intreba Krullig. Era tare rautacioasa. – NIMENI NU E PUR SI SIMPLU RAUTACIOS. FIECARE OM ARE O PARTE BUNA CARE INCEARCA SA IASA LA SUPRAFATA.  De indata ce Klara spuse aceste cuvinte, stanca din fata lor incepu sa crape si se franse in doua. Si de acolo iesi o BATRANICA intr-o rochie rosie, asa cum un pui de gaina iese din ou. – A, iata-te! spuse batranica zambind. MULTUMESC CA M-AI ELIBERAT. N-A FOST DELOC AMUZANT SA FIU INCHISA IN CORPUL ACELEI VRAJITOARE.”

Lectia 5 de viata:” Intr-un tarziu, condurii fermecati primiti de la batranica incetinira. – Cred ca aproape am ajuns la parintii tai, ii spuse Krullig Klarei. Si chiar ajunsera. Regele sedea pe un bustean si plangea cu fata in maini. – Oare pe unde o fi fetita mea? suspina regele. – Iata-ma, aici sunt! striga printesa si fugi in bratele regelui. Imi pare rau, taticule, ii spuse, dar nu ti-am gasit Fericirea. – DAR AI GASIT-O! TU ESTI FERICIREA MEA! MI-AM DAT SEAMA DE ASTA DE INDATA CE NU TE-AM MAI GASIT!”

 

Orice alt comentariu e de prisos! Sa iti fie spre invatatura, drag cititor!

La un an 2016 frumos!

 

Cu drag,

Stefania

PS: sursa e cartea „Printesa Klara in cautarea fericirii” – Ulf Stark Silke Leffler. Si e cumparata din unul din magazinele noastre favorite, IKEA.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s